„Nu este vorba de acea Libertate fără efort a semenilor voştri din Hesperus. Acum multe mii de ani, noi am crezut, cu toţii, că aceasta era soluţia finală a umanităţii: un paradis tehnologic în care nimeni nu doreşte şi nu înfăptuieşte nimic, fiind în acelaşi timp pus la adăpost de toate neajunsurile condiţiei umane: moarte, boală, suferinţă morală, foame, muncă, durerile facerii, îmbulzeală. A realiza acest vis al vechilor profeţi nu a fost un lucru uşor, dar noi am reuşit să-l punem în practică.Mai tîrziu insă am obţinut accesul la Artă. Mulţi dintre voi nu ştiu încă ce este Arta Transformării. Aş putea-o compara cu un joc, prin care orice individ uman care stăpîneşte toate capacităţile creierului său poate sfida legile universului fizic.
Mai mult, poate compune o infinitate de universuri care ascultă de alte legi. Nici unul nu este mai «real» decît altul. Nu, acest privilegiu nu-l are nici măcar lumea în care trăiţi voi şi căreia îi conferiţi un caracter absolut, ineluctabil. într-o singură clipă puteţi fi pulverizaţi cu toţii în lumi diferite, fără a mai avea contact unii cu alţii.Trebuie să vă revelez un mister: nu există altă realitate decît inteligenţa umană. Lumea a venit la fiinţă datorită acesteia, iar nu invers. Mulţi dintre voi cred altfel, dar asta nu are importanţă. Nu am venit să discut cu voi, să aflu părerile voastre. Am venit să vă acord libertate.
Iată, sînteţi aici multe inteligenţe prin care lumea a venit la fiinţă. Dar locul vostru nu e neapărat aici. Fiecare din voi are putinţa de a cunoaşte fericirea, trăind veşnic înlăuntrul visului său cel mai intim. Această nouă posibilitate eu o numesc libertate adevărată, prin contrast cu «Libertatea fără efort». Au fost numeroase inteligenţele capabile de a se închide în propriul lor vis. Poate că, de fapt, lumea însăşi nu e decît visul unei astfel de inteligenţe. Oricum ar fi, ea mai are o altă funcţie, dintru începuturi: aceea de a-i adăposti pe cei zbuciumaţi, pe cei alungaţi afară din propriile lor vise de către forţe întunecate. Lumea este locul de adunare al celor care nu pot să-şi suporte visul. Este patria solitudinii colective a celor asediaţi de coşmaruri. Este un refugiu al inteligenţelor nefericite, în contrast cu esenţa lor cea mai intimă.Astfel se naşte starea de veghe. Starea în care vă aflaţi cu toţii.Eu am venit ca să vă fac să gustaţi libertatea de a trăi în propriul vostru vis. Dacă vreţi să rămîneţi acolo, veţi uita de toate şi veţi fi fericiţi. Dacă vreţi să vă întoarceţi în lume, strigaţi şi veţi fi din nou aici. Fiecare va alege astfel o patrie după chipul şi asemănarea sa.”
Alex Palade's Blog 