Arhivă pentru Februarie, 2011

one more try

Posted in Uncategorized on 24 Februarie 2011 by alec29

… „To let go isn’t to forget or ignore. It doesn’t leave feelings of jealousy, or regret. Letting go isn’t about winning or losing. It’s not about pride. Letting go isn’t blocking memories or thinking sad thoughts, and doesn’t leave emptiness, hurt, or sadness. It’s not about giving in or giving up. Letting go isn’t about loss and it’s not about defeat. To let go is to move on. It is having an open mind & confidence in the future. Letting go is learning and experiencing and growing. To let go is to be thankful for the experiences that made you laugh, made you cry, and made you grow. It’s about all that you have, all that you had, and all that you will soon gain. Letting go is having the courage to accept change, and the strength to keep moving. Letting go is growing up. It is realizing that the heart can sometimes be the most potent remedy. To let go is to open a door, and to clear a path and set yourself free”…

Mai bine decat ce?

Posted in Uncategorized on 22 Februarie 2011 by alec29

Se spune ca viata trebuie traita asa cum este, pentru ca ne-a fost data fara sa o cerem si ni se va lua fara sa fim intrebati. „Viata e duelul lui Dumnezeu cu diavolul, iar campul de batalie sunt eu” (F.M.Dostoievski). Al nostru Caragiale spunea ca „norocul e prea putin, iar oamenii prea multi”. Doar ca norocul si-l mai face omul si cu mana lui… Doar ca noua ne place comoditatea, si asta nu-i bine. La urma urmei, mai bine decat ce? 

Ajungi uneori in viata intr-un punct in care stai intepenit de-a binelea si te intrebi de fapt cat de mult esti stapan pe viata ta. Esti om si platesti pentru asta de cand te nasti. Cand nu mai ai cu ce plati, esti amanetat. Altii au suficienta influentza asupra ta incat sa iti dicteze pe ton de sfatuitori ce sa faci. Doar nu vrei sa-i dezamagesti. Te gandesti ca esti o fiinta sociala si trebuie sa te conformezi pana inveti lectia pe de rost. Mecanic. Pe tine te pui mai mereu pe ultimul plan, pentru ca asa ai fost educat, asa ai crezut ca iti rezervi un loc in paradisul vesnic. Acolo unde cainii merg cu adevarat cu covrigii calzi in coada. Acolo unde toti vor sa ajunga. Majoritatea celor care azi se bat cu pumnii in piept, au pretentii, se incurca in explicatii desi vorbesc frumos, au o droaie de principii pe care evident le incalca, etc. Deci la ce bun? Se merita sa crezi in ei? Si totusi e viata ta si trebuie sa hotarasti incotro o iei ca sa-ti fie mai bine. Mai bine decat ce?

Crezi ca esti puternic, dar te linistesti imediat cand afli ca e pacat sa fii asa. Doar nu vrei sa fii atat de egoist incat sa te mai gandesti si la tine. Crezi ca vrei sa-ti recastigi entuziasmul, libertatea, dar nu stii daca iti permiti sa vrei asta. Crezi ca te-ai saturat sa-ti tot vezi proiectia resemnarii sau fatza palida, dar brusc te gandesti ca altii o duc mai rau si tu esti, pesemne, privilegiat. Crezi ca te lupti cu inertia, cu prejudecatile, cu toata lumea, cand de fapt esti imobilizat intr-o camasa de fortza. Incepi sa-ti aduci aminte de situatia in care esti, ti se da imediat tratamentul clasic, spre a-ti fi mai bine. Mai bine decat ce?

Simti cateodata ca imbatranesti prematur si ca aproape orice-ai face, alergi spre acelasi punct. Am zis aproape. Simti ca poti face ceva dar altceva trage sa te opreasca. Ai avea nevoie de un impuls, de un ajutor, dar esti singur si chiar daca nu esti asa, asa trebuie sa fii pentru a-ti rezolva unilateral si independent problema. Posibilitatile se subtiaza in timp ce crucea devine tot mai grea. Nu te plangi de asta, pentru ca totusi esti un bun crestin si esti obisnuit cu caratul. Esti bun prieten cu durerea, care, in virtutea prieteniei, nu te lasa la greu. O fi vreun moft, o fi o incercare de undeva de sus, o fi vreun afront, o fi o crasa imaturitate. O fi orice altceva decat ce-ar putea sa fie. Cel putin mai speri ca inca mai stii sa distingi ce-i rau si ce-i bine. Oare? Mai bine decat ce?

Avem impresia ca suntem cineva, ca ne disociem de altii, de turma, cand de fapt behaim toti la fel. Difera doar tonul. O clasica monotonie intr-o veselie surda. Ne invartim ca acele ceasului, agonizant, in acelasi sens, in acelasi cerc. Previzibil. Si pentru ca mai mereu am ceva cu dualitatea, Einstein spunea ca „sunt doua feluri de a-ti trai viata: unul, de a crede ca nimic nu este un miracol; al doilea, ca si cand totul este un miracol”. M-am incapatzanat sa cred in miracole. Acolo sus inseamna miracol. Aici jos inseamna exceptie. As fi vrut sa fiu o exceptie. Pentru ca nimic nu mai e ca inainte, de parca inainte era mai bine. Mai bine decat ce?

Fizica & Iadul

Posted in Uncategorized on 18 Februarie 2011 by alec29

Conform unor postari pe net, urmatoarea intrebare ar fi fost pusa la un examen de chimie la Universitatea Liverpool.  Raspunsul dat de unul dintre studenti a fost atat de profund incat profesorul l-a impartasit colegilor sai, iar astfel am ajuns si noi sa avem placerea de a-l cunoaste.

 Intrebare suplimentara:

   Este iadul exoterm (emite caldura) sau endoterm (absoarbe caldura)? 

   Pentru a-si demonstra opinia, cei mai multi studenti au folosit legea lui Boyle, care spune ca un gaz se raceste atunci cand se extinde si se incalzeste atunci cand este comprimat, sau ceva similar. 

Insa unul dintre studenti a scris urmatoarele:

   “ In primul rand, trebuie sa cunoastem cum se schimba masa iadului in timp.

    Asadar, trebuie sa cunoastem rata cu care sufletele intra in iad comparativ cu rata celor care pleaca din iad.    

    Cred ca putem sa presupunem cu destul de multa siguranta ca, odata ce un suflet ajunge in iad, nu mai iese niciodata.  Prin urmare, nici un suflet nu iese din iad.

 

    In ceea ce priveste rata celor care intra, sa ne uitam la diferitele religii care exista astazi in lume.

    Cele mai multe dintre aceste religii spun ca, daca nu esti un membru al lor, vei ajunge in iad. 

    Dat fiind ca existe mai mult de o singura asemenea religie si cum oamenii nu sunt membrii mai multor religii simultan, putem sa facem estimarea ca toate sufletele merg in iad. 

    Date fiind ratele nasterilor si deceselor, putem sa spunem ca numarul sufletelor din iad creste exponential.

 

Acum trebuie sa ne uitam la volumul iadului. Din cauza ca legea lui Boyle spune ca, pentru ca temperatura in iad sa ramana constanta , volumul iadului  trebuie sa creasca proportional cu numarul sufletelor care intra, 

Acest lucru arata ca sunt doua posibilitati: 

    (1) Daca iadul se extinde cu o rata mai mica decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea in iad vor creste atat de mult incat pana la urma se va declansa tot iadul pe pamant.

 

    (2) Daca iadul se extinde cu o rata mai mare decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea vor scadea pana cand o sa inghete iadul. Asadar, care din ele este?

 

         Daca acceptam postulatul pe care mi l-a dat Sandra in primul an de facultate, „o sa inghete iadul inainte sa ma culc cu tine” si tinand cont de faptul ca m-am culcat cu ea azi-noapte, atunci ipoteza a doua trebuie sa fie cea corecta.

     Prin urmare, sunt sigur ca iadul este endoterm si ca a inghetat deja.

     Corolarul acestei teorii este ca, din moment ce iadul a inghetat, rezulta ca nu mai accepta  nici un suflet si a disparut…ramanand numai Raiul, ceea ce, prin urmare dovedeste existenta unei fiinte divine – ceea ce explica de ce, noaptea trecuta, Sandra striga:

     „Dumnezeule!”

 

Acest student e singurul care a luat 10. (text preluat)

J.B. – 100% roman(este)

Posted in Uncategorized on 13 Februarie 2011 by alec29
„Gigi Becali e in tot si in toate. Gigi Becali nu face flotari,le cumpara gata facute. Gigi Becali nu se spala pe dinti,dintii lui spala periuta de dinti. Gigi Becali poate sa imparta la 0. Daca ai o prietena,inseamna ca Gigi Becali nu a mai avut chef de ea. Ca europarlamentar,Gigi Becali va anula legea gravitatiei. Gigi Becali nu are acces la internet,internetul are acces la el. Dumnezeu plateste drepturi de autor lui Gigi Becali pentru Biblie. Gigi Becali a invins soarele intru-n concurs de stralucire. Gigi Becali nu poarta ceas pentru ca el decide ce ora sa fie. Gigi Becali si-a pierdut virginitatea inaintea tatalui sau. Gigi Becali e capabil sa apara la patru posturi de televiziune in acelasi timp,in direct. Daca tu ai un leu si Gigi Becali are un leu,atunci Gigi Becali are mai multi bani decat tine. Gigi Becali nu o sa ajunga in rai,pentru ca el a fost deja acolo si nu ia placut. Timpul nu asteapta pe nimeni,decat daca e Gigi Becali. Doar punctele de la ”i” au voie sa stea deasupra lui Gigi Becali. Gigi Becali a fost de trei ori pe luna,o data cu oile la pascut,o data cu Steaua in deplasare si o data cu Radoi cand era mic. Gigi Becali are vila pe soare. Dracul si-a vandut sufletul lui Gigi Becali !” (comment kosmyn93 in http://blogsport.gsp.ro/geambasu/2011/02/12/pe-bune-pe-rele)

Part of my universe

Posted in Uncategorized on 10 Februarie 2011 by alec29

Mereu am crezut in oamenii simpli, in natural. Dar totdeauna am cautat complexitatea si mi-a placut sa consum artificialul. E doar un mic exemplu. Sunt eu. Asa facem insa cu totii. Oamenii sunt previzibili. Oamenii sunt egoisti. Toti suntem, orice am face. Iar principiile, ca si legile, exista pentru a fi incalcate. Sunt limite de care aparent ne ferim, pentru a tanji uneori sa le atingem. Putem crede in orice si, asa cum spuneam alteori, avem libertatea unui sobolan intr-un labirint. „Orice iti lasa libertate este bun si orice iti distruge libertatea este rau”. Si tot aceeasi persoana se intreaba: „dar ce este de fapt binele si ce este raul?” oare n-or fi acceptiuni subiective ale fiecaruia din noi? Am adus un citat din ultima carte citita: „nu exista decat un singur bine, acela de a faptui dupa cum iti dicteaza constiinta”. Si, cum nimic nu-i intamplator, am avut placuta surpriza in dimineata asta sa gasesc pe blog mai multe comentarii, intre care doua mi-au atras atentia in mod special. Primul se refera exact la asta:  „Vreau sa spun ca termenii de Bine si Rau sunt creati si definiti de noi insine. De fiecare dintre noi. Si dau ex. stupide : pt mine e bine sa imi bat sotia, pentru altul nu este. Pentru un atentator sinucigas este gestul suprem sa ia cu el in groapa 1000 de insi, pentru noi este raul suprem. etc. Pe langa asta natura umana are anumite trasaturi… incredibil de nocive cu tot ceea ce ne inconjoara si cu noi insine. Tot ceea ce nu putem intelege este ciudat, gresit, rau sau orice alt termen negativ. Tot ceea ce este diferit de noi e ciudat, gresit, rau( trebuie inlaturat, eliminat ). Tot ceea ce e impotriva parerii noastre este gresit, prost gandit, etc. (trebuie sa reducem la tacere). Persoana pe care nu o putem controla, manipula prin comunicare, idei, conceptii, este rea, proasta, etc. (trebuie manipulat prin forta fizica, santaj, etc). Exemplele pot continua”. Al doilea, vine de la un om foarte simplu si este cu atat mai impresionant: „Nu sunt o persoana invatata dar am si eu semnele mele de intrebare iar cea de la inceput (dumnezeu vs stiinta) e chiar serioasa. Candva am crezut si eu in Dumnezeu, asa am fost invatat, dar cu timpul am vazut ca El nu face nimic, desi e Tatal nostru, al meu. Pe taica-miu la luat la 49 de ani, cand eu aveam 11, hm … cam devreme, dar a fost si vina lui, cam tragea la masea, asta l-a costat, apoi a luat-o pe maica-mea peste ceva ani. Cancer … la san. Era o femeie tare buna la suflet. A avut o viata cam chinuita, saraca. Pe urma am vazut fel si fel de chestii aiurea. Copii multi care mor din prostii, greseli si alte chestii inexplicabile. Oameni care cred in Dumnezeu cu tot sufletul lor, care se roaga, pentru ei, pentru altii, pentru rude, vecini, prieteni, pentru copii lor … Dar degeaba …Unii mor de foame, cred ca e ingrozitor sa fi copil si sa mori de foame, s-au de frig, s-au de o boala necrutatoare. Nu era ceva legat si de copii, cum ca ei sunt puri si curati si nevinovati? Asta m-a durut intotdeauna si, desi nu am copii, m-a durut sufletul pentru ei, si ma intrebam mereu de ce? de ce mor copii ??? Nu ar trebui ca Dumnezeu sa ii ajute macar pe ei. Nu stiu, asa inteleg eu chestia asta cu Dzeu. A trecut ceva timp de cand nu mai cred in Dumnezeu si drept sa spun ma simt cam … ratacit, cam gol, cam singur. Am inteles intre timp (cam tarziu e adevarat ) ca Dumnezeu nu exista asa cum ni se spune de biserica s-au de biblie. E o minciuna. Ma simt inselat, pacalit, mintit. Eu cred ca fiecare om e Dumnezeu. Voi sunteti DUMNEZEI. Va pup si va iubesc asa cum sunteti voi. Pace. Noi suntem DUMNEZEI”. Parerea altui cititor de-al meu, tot din dimineata asta, spune asa: „Lucrurile se intampla, simplu. „Bun” si „rau” nu sunt decat 2 fete ale aceleiasi monezi: existenta. Si existenta este sarcina care ni sa dat cand ne’a nascut, sa ne manifestam, sa experimentam viata, cum stim noi mai bine, iar cu putin noroc, prin intelegere, ajungem sa ne manifestam in armonie cu ambientul, cu natura, cu universul, si numai astfel conflictul acesta intre fetele monedei va disparea”. Ca o sumara concluzie, cred ca totul se leaga, e inevitabil. Consider ca ideea de Dumnezeu e legea nescrisa a firii, aceea prin care binele unuia sa nu insemne raul altuia. E un echilibru, o masura impotriva haosului. Si speranta ca vei primi o rasplata atunci cand te vei confunda cu pamantul. Yin si Yang, Bine si Rau, Cap si Pajura, etc. Aceeasi moneda. Aceeasi dualitate. Acelasi eu. Parte din univers. Parte din mine…

Incredibil ! Mare atentie in trafic !

Posted in Uncategorized on 4 Februarie 2011 by alec29

„Salut,
Ieri seara am avut nesansa sa ma intalnesc cu cei mai nenorociti oameni din tara asta: vanatorii de fraieri in trafic!
Faptele: la iesire de pe o strada laterala in fata la metrou Aurel Vlaicu coloana, o masina imi lasa loc de iesire si imi face soferul semn sa ies; dupa ce ies cu jumatate de masina porneste si se loveste de masina mea.
Ies din masina refuzand sa cred ca se poate intampla asta. Din masina cealalta coboara un tanar care nu zice nimic si se uita la masini. Eu cobor direct spre el: „Mai nenorocitule ma lasi sa intru si apoi dai in mine?” La care tipul foarte calm imi raspunde: „Nu te-am vazut!”
Primul impuls este sa-i sparg fata. Tipul imi spune: „Trage la Petrom sa ne intelegem!”
Trag la Petrom si ma duc la el pus pe fapte mari. Tipul imi spune foarte calm: „Hai la politie, nu mi-ai acordat prioritate, masina este inchiriata. Nu are rost sa ne complicam.”
Scoate actele masinii. Ma uit la masini: bara lui era varza, aripile indoite, un far frecat insa nu era spart. Ma uit la masina mea: nimic in partea stanga fata. Ma lamuresc ca plecand de la 50 de cm in viteza intai nu a apucat sa prinda viteza si a dat in cauciuc (norocul meu, roata era virata).
Ii spun: „Nu cred ca faci asta. Masina mea nu are nimic. Dispari!” Tipul foarte linistit isi noteaza numarul masinii si imi spune: „Lasa ca ma cauti tu!” Uite ce mi-ai facut la masina! Noteaza-ti numarul meu!” Nu imi venea sa cred. Notez instinctiv: 0733 *** ***, cartela probabil! Ma duc la masina lui si ma uit din nou: era imposibil ca din 50 de cm sa lovesti asa puternic. Ii spun in fata: „Masina a mai fost lovita!”
Tipul recunoaste si imi spune deschis: „Masina este inchiriata, am Casco cu franciza de 99 Euro, facem pe jumatate. Imi dai 250 lei si este bine!” Sar in sus si protestez vehement. Urmeaza 5 minute de negocieri de genul: „Ma, te dau in judecatal! Vin dupa tine si nu scapi!” etc…
Tipul bun cunoscator al legii imi spune: „Nu te mai agita! Nu ai acordat prioritate. Hai la Politie si ne lamurim.” Imi dau seama ca are dreptate. Avea un martor (erau doi in masina, celalalt era probabil ajutorul daca lucrurile se incingeau) iar eu eram singur, nu acordasem prioritate si nu puteam demonstra ca m-a lovit intentionat.
Trecem la negocieri: stilul cunoscut – unde lucrezi, dai si tu 150 lei si este bine. Ii spun ca nu ii dau bani fiindca este un nesimtit. Se urca in masina sa plece. Realizez ca nu este bine si il trag inapoi. Ofertez un cartus de tigari. Cere 2, Kent Blue. Ma abtin cu greu sa nu sar pe el. Urmeaza o alta discutie in care il fac sa inteleaga ca exista tigari mai bune in piata. Accepta pana la urma un cartus de tigari.
Dupa ce ii dau cartusul, ii devin simpatic ca doara ne-am inteles si imi spune zambind: „Ai noroc ca nu ai nimic la masina, altfel as fi scos mai mult de la tine la politie!” Il intreb: „De ce esti asa sigur?”
„Fiindca cu asta ma ocup! La fel cum tu te ocupi de vanzari, eu ma ocup de accidente usoare! In zilele bune fac si 1000 Euro pe zi!” Imi spune si reteta:
– masina inchiriata din Fetesti cu asigurare casco (imi confirma ca este din Fetesti)
– te plimbi la ora de varf pe inserat prin Bucuresti si alegi masini care vin de pe o strada cu cedeaza trecerea (doar soferul, mai sunt si variante cu frana brusca in coloana – masina era lovita si in spate) si ceva laterale
– se castiga bine din asta: „Am avut si copii de politisti si smecheri! Nu tine nimic la politie!” imi spune tipul.
Ii fac o poza la masina din fata. Sare ca ars! Ii spun ca vreau sa ma asigur ca nu o sa apara probleme. Recunoaste franc: „Boss, ne-am inteles doar. Stai linistit.”
Imi multumeste si dispare.
Incep sa zambesc si imi spun ca a mai aparut o meserie in Bucuresti! Pazea domnilor soferi!”

(TEXT PRIMIT LA RANDUL MEU, AZI)