crezul

„Pamanturile erau arse si crapate, frunzele, ingalbenite sau chiar uscate de arsita, abia se mai tineau pe crengi. Iarba de pe pajisti si fanete se ofilise cu totul. Oamenii erau ingrijorati si nelinistiti. Cercetau mereu cerul ca de cristal. Nici un norisor. Saptamanile se insirau una dupa alta tot mai fierbinti. De luni de zile nu cazuse niciun strop ploaie.  
     Preotul se hotari sa organizeze in piateta din fata bisericii o ora de rugaciune, pentru a-L implora pe Dumnezeu pentru ploaie.
     La ora stabilita, piateta era plina de lume.  Multi adusesera obiecte care dadeau marturie despre credinta lor.
    Preotul privea cu admiratie Bibliile, cartile de rugaciuni, icoanele, crucile, metanierele.
    Atentia ii fu atrasa insa, in chip deosebit, de o fetita care statea cuminte in primul rand, avand in mana o umbreluta.
     A te ruga inseamna sa ceri ploaia, a crede, insa, inseamna sa-ti iei umbrela!”

2 răspunsuri sa “crezul”

  1. Atmosfra este ca de George Bacovia-mortuara,sumbra si decadenta,simbolista.M-a impresionat reactia fetiteti care intuia ,chiar daca era atat de mica cum sa foloseasca legea atractiei si sa aduca ploaia in tinutul acelor oameni.Este cutremuratoare-seamana un pic si cu un roman fantasy.

  2. … mesajul secventei respective si al postarii se refera la cu totul altceva decat la atmosfera bacoviana, legea atractiei sau romanul fantastic. credinta inseamna mult mai mult decat speranta ! inseamna sa fii convins de ceea ce simti si sa faci totul pentru asta. cu inocenta unui copil…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: