love

e un subiect mult prea delicat si prea generos pentru a avea pretentia de a-l trata in cateva randuri aici. e un simplu raspuns fatza de un comentariu postat de o prietena la postul „one more try”. mi-a placut ideea ei, doar ca din punctul meu de vedere mi s-a parut ca lucrurile au fost putin amestecate. eu consider ca exista trei stari a ceea ce inseamna „love” in sensul pomenit acolo. ele sunt cronologice si le-as compara cu cele trei etape din viata unui om sau cu cele trei segmente principale ale unei carti, fiecare cu propriile caracteristici. prima, a fi indragostit. acea „temporary madness” sau „it erupts like an earthquake”. in varianta arhicunoscuta, fluturi in stomac, pasarele in cap, etc. as compara-o cu copilaria. entuziasm, inocentza, si toate alea. sau cu introducerea unei carti. apoi dragostea propriu-zisa. „promises of eternal passion” cum spunea ea, starea complexa de mijloc, de cunoastere, de aprofundare. „you have to work out whether your roots have become so entwined together that it is inconceivable that you should ever part”. e ca atunci cand esti adult. apare echilibrul. e vorba de cuprinsul cartii. ultima stare e iubirea. „is what is left over when being in love has burned away, and this is both an art and a fortunate accident”. iubirea e batranetzea cu intelepciunea ei, cu prietenia si respectul unei relatii in timp. e deznodamantul unei carti cu pagini mai multe sau mai putine, mai groasa sau mai subtire. care din cele trei stari reprezinta de fapt „love” ? poate fi punctul culminant al cartii, poate fi momentul psihologic al vietii, poate fi una din cele trei: indragostitul, dragostea, iubirea. care o fi ? si imi permit aici sa-l contrazic pe cel pe care-l ador prin scrierile sale: octavian paler. eu cred ca exista sentiment tragic la romani, ba chiar mai apasat ca la altii, iar dragostea la noi nu parcurge doar distanta dintre romantza si pat. si nu suntem mai superficiali ca majoritatea altora, chiar daca intr-adevar, suntem un popor care poate frige mititei pe orice golgota. as vrea sa cred in drepturile mele, pentru ca multi spun ca viata e de fapt o obligatie…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: